Publicat de: guiman | Septembrie 6, 2007

un moment unic care se repetă -partea I-

Aşa sunt zilele mele, momente unice, momente de neuitat, dar se termină… se termină iar a doua zi încep din nou. Din nou aceaşi cafea proastă făcută în grabă, acelaşi drum spre acelaşi loc de muncă prost plătit, aceiaşi colegi cu glume răsuflate şi fără speranţe de viitor, aceaşi oră de plecare înapoi spre casa mea, aceleaşi programe de divertisment uşor la televizor, acelaşi moment unic de neuitat.

Asta-i viaţa mea, viaţa omului care a trecut mai devreme pe lângă tine şi tu nu l-ai observat pentru că erai prea ocupat să fi ca mine. Sunt acelaşi om care în trecut lupta lângă marii conducători, dar niciodată nu a rămas în istorie, doar în amintirea următorului eu, următorul eu care nu va face nimic demn de eternitate dar va rămâne închis în ea.

Ieri unicul a fost ceva mai diferit, iar m-am făcut praf, iar am reuşit să ies din pielea mea pentru câteva ore şi să stau lângă acea persoană plată şi plină de nimic pe care o consider eu, un eu pierdut în idei înălţătoare care s-au transormat în ură şi-n dragoste… sentimente demne de dispreţ, sentimente pe care numai un om simplu, un eu le poate simţi. Ahh… aşa sunt mereu când mă fac praf, încep să filosofez fără rost şi fără sens, de parcă aş fi un mare om, de parcă într-o zi aş scrie cărţi care s-ar vinde în toate colţurile lumii, iar eu… eu nu aş mai fi eu, aş fi cineva…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: